Un proiect pe gustul bugetivorilor

de Sabin Orcan | 4 februarie 2008

Nu ştiu cine a venit cu ideea că în 2008 trebuie să sărbătorim 600 de ani de la prima atestare documentară a Iaşului. Dacă a fost un istoric, el trebuia să ne scoată întâi dintr-o dilemă tip oul sau găina. Căci pe lângă dovada invocată, un hrisov emis de Alexandru cel Bun la 1408, mai există şi controversata inscripţie în piatră, datată 1395, de la Biserica Armeană. Dar aceste subtile contradicţii pălesc în faţa entuziasmului cu care amatorii de istorie din PSD, în frunte cu domnul primar Gheorghe Nichita, au îmbrăţişat găselniţa numită “Iaşi 600”. Păi unde mai găseau dumnealor o coincidenţă atât de nesperată într-un an electoral atât de agitat? Şi cum ar fi putut rata un asemenea prilej de a chema alegătorii să petreacă înainte de a trece pe la urne?
Nu doar pesediştii au fost cuprinşi de jubilaţie la auzul rotundei cifre. Ci şi păduchii care roiesc, de regulă, în jurul oricărui proiect ce miroase a bani de la buget. E de ajuns să răsfoim lista celor 223 de propuneri trecute prin ultima şedinţă de consiliu local, chiar dacă bugetul n-a fost încă votat, ca să ne dăm seama ce bogată imaginaţie au unii când vine vorba să bage mâna în buzunarul public. O doamnă din primărie, de pildă, vrea să sărbătorim cei 600 de ani printr-un nemaivăzut concert cu U2. Preţul? O nimica toată, vreo două milioane de euro. Scump, dar tentant pentru fanii care ar năvăli la Iaşi mai ceva ca de Sfânta Parascheva. Încă un milion cer nişte tineri artişti care ne propun să amenajăm o “piaţă a distracţiei” şi mai multe spaţii verzi. Dar cea mai halucinantă iniţiativă vine de la un vechi profitor de presă, cunoscut sub imposibilul nume de Adi Cristi. “Poetul şi jurnalistul” de ieri, astăzi ditamai “patronul de trust” solicită modesta sumă de 250.000 de euro. Scopul? Tipărirea albumului “Sala paşilor pierduţi” în 5.000 de exemplare. Un calcul scurt ne arată că opera cu pricina ar costa vreo 50 de euro bucata, aşa că nu putem decât să presupunem că este o capodoperă în toată puterea cuvântului. Valoarea n-are a face cu faptul că acelaşi Adi Cristi este membru în “comisia de coordonare a evenimentelor dedicate manifestărilor” din cel de-al şase sutelea an. Pură coincidenţă. Ca şi aceea că vajnicul tovarăş, autor de delicate poezele, ca şi de devastatoare pupincurisme, tămâiat de însuşi Ion Iliescu cu ordinul Meritul Cultural în Grad de Cavaler, este un vechi aplaudac al partidului. Cum care partid? Cel care i-a mai dat şi-n alte dăţi câte o primuţă literară, câte un volumaş de editat, câte o reclămuţă la ziar.
C-aşa-i viaţa de bugetivor!

Cuvinte Cheie: oul sau gaina, orcan